În spatele fiecărui comportament există o intenție pozitivă

Atunci când îl privești dezaprobator pe cel din fața ta sau chiar pe tine, când nu înțelegi acțiunile și comportamentele proprii și pe cele ale celor din jurul tău, ar fi bine să te gândești că în spatele acestora există o istorie de viață, un parcurs și un  proces de înțelegere, există mecanisme de apărare și modalități de coping prin care fiecare a învățat să facă față diferitelor situații.

Departe de a aproba comportamente imorale, lipsite de etică sau dăunătoare, principiul NLP mai sus menționat se referă la motivația inconștientă care stă în spatele diferitelor comportamente care par să ne țină pe loc.

Iată câteva exemple edificatoare pentru acest principiu:

Care ar putea fi motivația inconștientă din spatele disponibilității tale de a intra in relații disfuncționale și care îți aduc suferința? Ei bine, este posibil  să te protejezi în fața sentimentului de dependență care ți-a pricinuit multă suferință în copilărie. În felul acesta îți confirmi că e mai sigur pentru tine să stai deoparte căci, iată, nu există o persoană potrivită pentru tine sau, mai mult, să te folosești de convingeri generale de tipul „toți bărbații sunt niște porci” sau” toate femeile sunt curve”.

Dar ce se întâmplă atunci când nu înțelegem felul în care ne sabotăm posibilitatea reușitei profesionale? Amânăm proiecte, găsim alte preocupări deși ceea ce ne dorim este să evoluăm din punct de vedere  profesional.

În acest caz ar putea exista multple explicații referitoare la posibilele motivații inconștiente și de cele mai multe ori acestea au legătură cu mediul timpuriu de creștere și cu relația cu persoanele de atașament.

Poate avea legătură cu teama de a nu fi judecat, teama de a nu greși. Dacă în perioada copilăriei am fost mereu judecați prin prisma reușitelor noastre e foarte posibi să fi dezvoltat o teama față de eșec. Astfel, la nivel inconștient, abordarea poate fi aceasta: „Dacă nu îndrăznesc nu există șanse să dau greș”. Astfel, voi amâna și voi sabota ficare încercare de reușită ținându-mă într-o zonă de confort din care nu pot fi rănit.

Există, de asemeni, și varianta de supraapreciere și supravalorizare în care părinții proiectează asupra copilului idealul propriu de perfecțiune. Și în acest caz, la nivel inconștient, este posibil să mă țin într-o zonă de siguranță căci presiunea imaginii idealizate poate fi greu de susținut. De multe ori, în astefel de cazuri, reușita activează la nivel inconștient, sentimentul de inadecvare.

Acestea sunt doar câteva exemple referitoare la felul în care funcționează nevoile din spatele comportamentelor noastre.

Și poate că în multe situații conflictuale din viața nostră, înainte de a-i judeca pe cei din jur sau pe noi înșine,  ar fi util să ne punem aceasta întrebare: „Oare care e nevoia reală din spatele acestui comportament?”